Numeroase studii demonstrează că un copil bilingv dobândește avantaje cognitive și de atenție superioare celor care vorbesc o singură limbă.
”În ultimii 20 de ani a existat o explozie a studiilor despre bilingvism.”, spune Judith Kroll, profesor la Universitatea din California, Riverside.
Din nou și din nou, cercetătorii au descoperit că “bilingvismul este o experiență care ne modelează creierul pentru întreaga viață”, spune Gigi Luk, un alt profesor asociat la Harvard’s Graduate School of Education.
Deși toți copiii sunt diferiți și îți dezvoltă abilitățile lingvistice în moduri diferite, iată câteva motive pentru care se spune că cei bilingvi sunt mai deștepți.
Sunt capabili să proceseze ambele limbi de la vârste fragede
Există studii care demonstrează că bebelușii bilingvi identifică diferența dintre cuvinte în cele două limbi. Învățarea simultană îmbunătățește sistemul de control cognitiv cu mult înainte de instalarea discursului.
”Ei nu gândesc că ”dog” și ”chien” sunt doar două versiuni ale aceluiași lucru, știu că aceste cuvinte aparțin unor limbi diferite.”, spune Casey Lew William, autor al unui alt studiu.
Creierul copilului bilingv dezvoltă abilități necesare unui CEO
Conexiunile care apar mai active în creierul copiilor bilingvi sunt corelate cu cele necesare unui CEO. Acestea sunt abilități cognitive orientate către scop: atenție, atenție selectivă, prioritizare, planificare, auto-control, memorie în lucru (menținerea și manipularea informațiilor) și analiză.
La fel cum mușchii noștri devin mai puternici prin antrenamentele fizice, creierul copiilor bilingvi pare să devină mai rapid și mai eficient.
Oamenii care vorbesc două limbi performează mai bine decât monolingviștii în funcțiile executive. Bilingvii se pot concentra fără să fie distrași, și de asemenea, pot face rapid trecerea de la o sarcină la alta.
Sunt mai productivi la școală
Creierul bilingv este setat pe comanda multi-tasking (trecând de la o limbă la alta). Acest lucru ajută copiii să fie eficienți și în sarcinile care implică rezolvarea unor probleme. Iar modul în care funcționează creierul lor este strâns legat de performanțele școlare.
Profesorii de la George Mason University din Virginia au petrecut ultimii 30 de ani colectând dovezi ale beneficiilor educației bilingve. Astfel, ei au identificat că elevii bilingvi au rezultate mai bune la teste și sunt mai fericiți la școală: prezența este mai ridicată, problemele de comportament mai rare, iar implicarea părinților mai mare.
Mai multe limbi străine, mai multe perspective
Învățarea unei limbi străine vine la pachet cu acumularea unor cunoștințe despre altă cultură și dobândirea unor abilități de comunicare cu oameni care au trăit în alt mediu. De asemenea, îi ajută pe copii să devină mai empatici.
De exemplu, într-un alt studiu, un adult îl roagă pe un copil să-i dea o mașină de jucărie. Acolo erau 3 mașini de jucărie (una mică, una medie și una mare), dar adultul văzuse două (cea medie și cea mare). Copiii bilingvi au fost mai predispuși către alegerea mașinii de dimensiune medie, ei au înțeles că adultul nu vedea decât două, pe când copiii care cunoșteau o singură limbă străină au ales mașina mică. Studiul a demonstrat, de asemenea, ca nu este nevoie ca un copil să fie neapărat bilingv pentru a avea performanțe bune la teste. Expunerea la altă limbă străină a fost suficientă.
Nu este niciodată prea târziu să-ți ajuți copilul să învețe o limbă străină. Totuși, ”învățarea unei limbi străine este mai ușoară pentru copiii sub 10 ani, chiar mai ușoară pentru copiii sub 5 ani, comparativ cu efortul pe care trebuie să-l depună un adult ”, spune Pearson.
Potrivit experților, cel mai potrivit moment pentru învățarea unei limbi străine este de la naștere, la 3 ani, atunci când copilul învață prima limbă, iar mintea lui este încă deschisă și flexibilă.
Următoare perioadă de timp optimă pentru învățarea unei limbi străine pare să fie între vârsta de 4 – 7 ani, întrucât la această vârsta, copiii pot încă procesa simultan mai mule limbi străine. Cu alte cuvinte, ei construiesc un al doilea sistem lingvistic alături de primul și învață să vorbească ambele limbi ca un nativ.
În cazul în care copilul are peste 7 ani, încă nu este târziu. Perioada cuprinsă între 8 ani și până la pubertatea este considerată ca fiind al treilea moment prielnic pentru învățarea unei limbi străine. După pubertate, studiile arată că limbile străine sunt stocate într-o zonă separată a creierului, iar formularea cuvintelor într-o altă limbă, necesită traducerea lor din limba maternă.
Leave a Reply